sucălesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A cicăli. 2. (Fam.) A-și bate joc de o treabă, a lucra de mântuială. – Din sucală.
vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, învârti, plictisi, rasoli, răsuci, roti, rula, sâcâi, suci.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sucălésc, imperf. 3 sg. sucăleá; conj. prez. 3 sg. și pl. sucăleáscă