sudălmi, s.f. (Pop.) Înjurătură, ocară. – Din magh. szidalom (influențat, probabil, de sudui).
s. v. afront, injurie, insultă, înju-rătură, jignire, ocară, ofensă, rușine, umilință.
s. f., g.-d. art. sudălmii; pl. sudălmi
f. Vorbă sau expresie injurioasă; înjurătură. /<ung. szidalom
s.f. – Injurie, înjurătură, ofensă, ocară. Mag. szidalom (Cihac, II, 527; Gáldi, Dict., 97). La aceeași familie aparține sudui, vb. (a înjura, a ocărî), din mag. szidni. – Der. suduitor, adj. (care suduie); suduitură, s.f. (injurie, ofensă).