suferințe, s.f. Durere fizică sau morală; suferire; starea celui care suferă. ♢ Expr. A fi în suferință = a duce lipsă de ceva. – Suferi + suf. -ință (după fr. souffrance).
s. 1. v. chin. 2. v. tortură. 3. greutate, încercare, necaz, nevoie, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe ~.)
s. f., g.-d. art. suferínței; pl. suferínțe