, șumenesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură; a se chercheli. – Din șumen.
vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șumenésc, imperf. 3 sg. șumeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. șumeneáscă
, șumenésc, vb. IV refl. (reg.) a se ameți de băutură; a se chercheli, a se îmbăta.
, șumeniți, -e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – V. șumeni.
adj. v. amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat.
șumeníți, șumeníte, adj. (reg.) amețit de băutură; cherchelit, beat.