definiția suplimentara definiție dex

suplimentez, vb. I. Tranz. A adăuga la cantitatea inițială o cantitate suplimentară. – Din supliment.

vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. suplimentéz, 3 sg. și pl. suplimenteáză

vb. I. tr. A face, a da un supliment; a completa, a adăuga, a împlini. [< fr. supplémenter].

vb. tr. a completa, a adăuga, a împlini. (< fr. supllémenter)

suplimentari, -e, adj. Care se adaugă pe deasupra, care completează ceva; care este în plus (peste ceea ce este normal); folosit ca supliment. ♢ Unghiuri sau arce suplimentare = unghiuri sau arce a căror sumă este egală cu două unghiuri drepte (180

adj. 1. (livr.) adițional. (Taxe ~.) 2. complementar, întregitor, subsidiar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)

adj. m. (sil. -pli-), pl. suplimentári; f. sg. suplimentáră, pl. suplimentáre

Care se adaugă la ceva; folosit în calitate de supliment; adăugător. Plată ~ă. Venit ~. ♢ Unghiuri ~e unghiuri care, luate împreună, formează 180°. /<fr. supplémentaire

adj. Care se adaugă (la ceva), folosit ca supliment. ♢ Unghi suplimentar = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180 de grade. [Var. suplementar, -ă adj. / cf. fr. supplémentaire].

adj. care se adaugă (la ceva); folosit ca supliment. ♦ care este în plus. ♦ unghi ~ = unghi care, împreună cu un unghi dat, formează 180º; ore ~ e = ore de muncă efectuate peste norma obișnuită. (< fr. supplémentaire)