s.f. 1. Stare instabilă a unei soluții în care concentrarea substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. Fig. (Fam.) Starea celui prea sătul (de ceva). – Supra-+ saturație (după fr. sursaturation).
s.f. 1. Stare a unei soluții în care concentrația substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. (Fig.; fam.) Saturare, îndestulare, îmbuibare peste măsură. [Gen. -iei. / < supra- + saturație, după fr. sursaturation].
s. f. 1. stare a unei soluții în care concentrația substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. (fam.) saturare, îndestulare, îmbuibare peste măsură. (după fr. sursaturation)