s. f. (sil. -pra-vie-țu-i-), g.-d. art. supraviețuitoárei; pl. supraviețuitoáre
supraviețuitori, -oare, s.m. și f. Persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia. [Pr.: -țu-i-] – Supraviețui + suf. -tor (după fr. survivant).
s. m. (sil. -pra-vie-țu-i-), pl. supraviețuitóri
m. și f. Persoană care supraviețuiește. /a supraviețui + suf. ~tor
s.m. și f. Cel care supraviețuiește altuia. [Pron. -vie-țu-i-. / < supraviețui + -tor, după fr. survivant].
s. m. f. cel care supraviețuiește altuia. (< supraviețui + -tor)