, surfilez, vb. I. Tranz. A întări marginile unei țesături cu o cusătură rară, pentru a împiedica destrămarea firelor. – Din fr. surfiler.
vb., ind. prez. 1 sg. surfiléz, 3 sg. și pl. surfileáză
tranz. (confecții din materiale textile) A prinde printr-o cusătură ușoară (al cărei fir încalecă marginea pentru a nu se destrăma). /<fr. surfiler