surghiuniri, s.f. Acțiunea de a surghiuni și rezultatul ei; exil, deportare, pribegie, surghiun. – V. surghiuni.
s. (JUR.) 1. alungare, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, (livr.) relegare, relegație. (~ cuiva din patria sa.) 2. v. exil. 3. v. deportare.
s. f., g.-d. art. surghiunírii; pl. surghiuníri