vb. v. birui, depăși, înfrânge, învinge, răzbi.
vb., ind. prez. 1 sg. surmontéz, 3 sg. și pl. surmonteáză
vb. I. tr. (Franțuzism) A trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși. [< fr. surmonter].
vb. tr. 1. a trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși. 2. a sta mai sus, a fi situat deasupra. (< fr. surmonter)