suscít, vb. I. Tranz. A provoca, a produce, a stârni, a dezlănțui. – Din fr. susciter, lat. suscitare.
vb. a deștepta, a produce, a provoca, a solicita, a stârni, a trezi. (Cartea ~ mare interes.)
vb., ind. prez. 1 sg. suscít, 3 sg. și pl. suscítă
tranz. livr. 1) A face să se producă; a pricinui; a cauza; a stârni; a provoca. ~ neplăceri. 2) A face să apară; a face să se nască; a stârni; a provoca. ~ atenția. ~ interesul. /<fr. susciter
vb. I. tr. A stârni, a produce, a da naștere. [P.i. suscít. / < fr. susciter, cf. lat. suscitare].