târtițe, s.f. Partea posterioară a coloanei vertebrale la păsări (de unde cresc penele cozii). – Din bg. tărtica, scr. trtica.
s. (ANAT.) (reg.) târtă, (prin Olt. și Munt.) șelteață. (~ păsării.)
s. f., g.-d. art. târtíței; pl. târtíțe
f. pop. (la păsări) Partea terminală a coloanei vertebrale, de unde cresc penele cozii. /<bulg. tărtică, sb. trtică
s.f. – Coccis, noadă la păsări. Bg. trătica, sb. trtica (Tiktin; Candrea).