tărăgănări, s.f. Acțiunea de a (se) tărăgăna și rezultatul ei. [Var.: tărăgăníre s.f.] – V. tărăgăna.
s. 1. v. amânare. 2. v. tergiversare.
≠ grăbire
s. f., g.-d. art. tărăgănării; pl. tărăgănări