definiția tabulat definiție dex

s. n., pl. tabuláte

vb., ind. prez. 1 sg. tabuléz, 3 sg. și pl. tabuleáză

vb., ind. prez. 1 sg. tabuléz, 3 sg. și pl. tabuleáză

se spune despre cineva care nu știe absolut nimic. ♢ A face ~ a renunța la anumite păreri pentru a adopta altele. /Cuv. lat.

vb. I. tr. (Mat.) A pune în tabele; a face o tabulare. [< it. tabulare].

vb. I. tr. (Mat.) A pune în tabele; a face o tabulare. [< it. tabulare].

vb. tr. (mat.) a pune în tabele; a face tabulare. (< fr. tabuler)

vb. tr. (mat.) a pune în tabele; a face tabulare. (< fr. tabuler)

loc. s., loc. adj. lat.

s.n.pl. (Zool.) Subclasă de celenterate antozoare fosile caracterizată prin forma tabulară a caliciilor; (la sg.) animal din această subclasă. [Sg. tabulat. / < germ. Tabulaten, cf. lat. tabulatum – strat].

s. n. pl. subclasă de celenterate antozoare fosile, caracterizată prin forma tabulară a caliciilor. (< germ. Tabulaten)