tabunuri, s.n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun.
n. 1) Sistem de creștere a cailor în condiții de libertate (pe pășuni, în stepă). 2) Herghelie de cai aproape sălbatici (din stepă). 3) rar Mulțime de animale. 4) rar Loc necultivat pe care pasc vitele; toloacă; suhat; izlaz; pășune; imaș. /<lat. tabun