tahifemii, s.f. (Med.) Manifestare patologică constând în accelerarea exagerată a ritmului vorbirii. – Din fr. tachyphémie.
s. f., g.-d. art. tahifemíei
s.f. Accelerare a ritmului verbal. [Gen. -iei. / < fr. tachyphémie, cf. gr. tachys – rapid, pheme – vorbire].
s. f. tulburare de vorbire caracterizată prin accelerarea ritmului verbal. (< fr. tachyphémie)