taigale, s.f. Pădure formată în special din conifere, care acoperă o regiune mlăștinoasă întinsă din Siberia și din partea europeană a Rusiei; p. ext. nume dat subzonei pădurilor de conifere din nordul zonei temperate a emisferei boreale. – Din rus. taiga. Cf. fr. taïga.
f. 1) Regiune întinsă acoperită cu păduri dese de conifere. 2) Vegetație proprie acestei regiuni. [Art. taigaua; G.-D. taigalei; Sil. tai-] /<rus. taiga
s.f. Pădure formată în special din conifere, care acoperă o regiune întinsă în nordul Europei și al Asiei. [Pron. tai-ga, gen. -alei. / < rus. taiga, cf. fr. taiga].