tainici, -ce, adj. 1. Plin de mister; misterios. 2. Neștiut, necunoscut, neînțeles de alții, secret. ♦ Intim. 3. (Despre locuri) Ascuns, ferit. ♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat. 4. Discret, tăcut, închis. – Din sl. tajnŭ, -nikŭ.
adj. 1. v. dosnic. 2. v. necunoscut. 3. v. ascuns. 4. v. misterios. 5. v. ezoteric. 6. v. secret. 7. v. tăinuit. 8. v. enigmatic.
adv. Pe neobservate; pe ascuns; pe furiș. /<sl. tajniku
1) Care conține o taină; greu de priceput; mistic; enigmatic; misterios. 2) Care prezintă o taină pentru alții; secret; ascuns. 3) Care ține de viața particulară a cuiva; intim. 4) Care este ascuns de ochii lumii; ferit. 5) (despre oameni) Care știe să țină o taină; discret. /<sl. tajniku