, talasemii, s.f. (Med.) Anemie ereditară (gravă) datorată persistenței hemoglobinei fetale în sânge. – Din fr. thalassémie.
s. f., g.-d. art. talasemíei; pl. talasemíi, art. talasemíile
s. f. boală ereditară, frecventă în bazinul mediteranean, caracterizată printr-o anemie progresivă. (< fr. thalassémie)