, s.n. Element chimic, metal rar, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul. – Din fr. thallium.
s. n. [-liu pron. -liu], art. táliul; simb.Tl
n. Metal moale, alb-albăstriu, cu diferite întrebuințări (la confecționarea sticlei optice, a semiconductoarelor). /<fr. thallium
s.n. (Chim.) Metal rar, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul. [Pron. -liu. / < fr. thallium].
s. n. metal moale, alb-albăstrui, asemănător cu plumbul, folosit la elaborarea unor aliaje. (< fr. thallium)