(1) tandure, s.n. (Turcism înv.) 1. Masă pătrată, acoperită cu covoare, sub care se așeza un vas cu mangal pentru a încălzi pe cel ce ședea. 2. Fig. Lene. – Din tc. tandur (lit. tandır).
s. v. indolență, lene, lenevie, puturoșenie, trândăveală, trândăvie.