tapițeri, s.m. Meseriaș specialist în tapisarea mobilelor. – Probabil din pol. tapicer, bg. tapițer. Cf. germ. Tapezier.
m. Meșter care tapisează obiecte de mobilă. /<fr. tapissier, it. tappezziere, germ. Tapezierer
s.m. Lucrător specialist în lucrări de tapiserie. [Cf. germ. Tapezie(re)r].
s. m. lucrător specialist în lucrări de tapițerie. (< germ. Tapezeie/re/r)
(2) tapițerii, s.f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. – Tapițer + suf. -ie.
s.f. v. tapiserie.
(meserie, atelier) s. f., art. tapițería, g.-d. art. tapițeríei; (ateliere) pl. tapițeríi, art. tapițeríile
(partea tapițată a unei mobile) s. f., art. tapițería/tapisería, g.-d. art.tapițeríei/tapiseríei; pl. tapițeríi/tapiseríi, art. tapițeríile/tapiseríile
f. 1) la sing. Meseria de tapițer. 2) Atelier în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. [G.-D. tapițeriei] /tapițer + suf. ~ie
s.f. 1. Meseria tapițerului. 2. Atelier, prăvălie în care se lucrează sau se vând obiecte făcute de tapițer. 3. V. tapiserie. [Gen. -iei. / cf. it. tappezzeria].