târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: tấrgui] – Din sl. trŭgovati.
târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: tấrgui] – Din sl. trŭgovati.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiésc, imperf. 3 sg. târguiá; conj. prez. 3 sg. și pl. târguiáscă
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. târguiésc, imperf. 3 sg. târguiá; conj. prez. 3 sg. și pl. târguiáscă
tranz. (mărfuri) A cumpăra (din târg) la un preț convenabil. /<sl. trugovati
intranz. 1) A discuta pentru a conveni asupra prețului prin concesii reciproce. 2) A discuta în contradictoriu, încercând să ajungă la o înțelegere. /<sl. trugovati
tranz. (mărfuri) A cumpăra (din târg) la un preț convenabil. /<sl. trugovati