tautofonii, s.f. Repetiție supărătoare a acelorași sunete sau articulații. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautophonie.
s. f. (sil. ta-u-), art. tautofonía, g.-d. art. tautofoníei; pl. tautofoníi, art. tautofoníile
f. lingv. Repetare supărătoare a acelorași sunete sau silabe. /<fr. tautophonie
s.f. (Lingv.) Repetiție supărătoare a acelorași sunete sau articulații. [Gen. -iei. / < fr. tautophonie, cf. gr. tautophonia < tauto – același, phone – sunet].