taxidari, s.m. (Înv.) Persoană care strângea dările. – Din tc. tahsildar.
s. m., pl. taxidári
m. înv. Slujbaș însărcinat cu strângerea dărilor. /<turc. tahsildar
taxidari, s.m. (Înv.) Persoană care strângea dările. – Tc. tahsildar.
s.f. (Înv.) Încasare a dărilor. – Taxidar + suf. -ie.
s. f., art. taxidăría, g.-d. taxidăríi, art. taxidăríei
s.f. (Înv.) Încasarea dărilor. – Din taxidar + suf. -ie.