s.n. 1. Material plastic, rezistent la acțiunea agenților corosivi, la foc etc. 2. Vas de bucătărie confecționat din teflon (1). – Din fr. téflon, engl. teflon.
n. Material plastic rezistent la acțiunea agenților corosivi, folosit la fabricarea țesăturilor neinflamabile, a izolatoarelor electrice și a garniturilor supuse coroziunii. [Sil. te-flon] /<fr. téflon
s.n. Material plastic obținut prin polimerizare. [< fr. téflon].