telefotograf ii, s.f. Tehnica de a transmite pe cale electrică, la mare distanță, fotografii, desene, texte, etc.; fotografie, text, desen etc. transmise în asemenea condiții. – Din fr. téléphotographie.
s. (FIZ.) fototelegrafie.
f. Tehnica de a transmite pe cale electrică, la mare distanță, fotografii, desene, texte. [G.- D. telefotografiei; Sil. -to-gra-] /<fr. téléphotographie
s.f. Fototelegrafie; belinografie. [Gen. -iei. / < fr. téléphotographie].
s. f. 1. transmitere prin telegrafie la distanță a fotografiilor, desenelor, textelor etc.; fototelegrafie. 2. tehnica fotografierii de la mare distanță cu ajutorul teleobiectivului; fotografia obținută. (< fr. téléphotographie)