temporizez, vb. I. Tranz. (definitie/livresc">Livr.) 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. – Din fr. temporiser.
vb. v. amâna, lungi, tărăgăna, tergiversa.
vb., ind. prez. 1 sg. temporizéz, 3 sg. și pl. temporizeáză
tranz. rar (acțiuni, activități, soluționări etc.) A reține un timp până la o ocazie mai potrivită; a amâna în așteptarea unor condiții mai favorabile. /<fr. temporiser
vb. I. tr. (Liv.) A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. [< fr. temporiser, cf. lat. tempus – timp].
vb. tr. a amâna, a tărăgăna, a tergiversa. (< fr. temporiser)