, tendare, s.n. 1. Bară folosită la susținerea tendei. 2. Grindă folosită la susținerea capetelor bărcilor de serviciu sau de salvare de pe o navă. – Tendă + suf. -ar.
s.n. (Mar.) Bară metalică sau de lemn pe care se sprijină partea de mijloc a unei tende. [< tendă + -ar].