s.n. Element chimic din familia lantanidelor. – Din fr. terbium.
n. Metal lucitor, din familia pământurilor rare, ai cărui compuși sunt întrebuințați la obținerea aliajelor. /<fr. terbiums
s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -biu. / < fr. terbium].
s. n. element chimic metalic din grupa lantanidelor. (< fr. terbium)