termituri, s.n. Amestec de pulbere de aluminiu cu un oxid al unui metal, întrebuințat în sudură, în metalurgie etc. – Din fr. thermite.
n. Amestec pulverulent de aluminiu și oxizi de metale care degajă la ardere o temperatură înaltă, folosit la producerea aliajelor de fier și în sudură, ca substanță incendiară. /<fr. thermite
s.n. Amestec de pulbere de aluminiu și oxid de fier, care dezvoltă prin ardere o temperatură ridicată. [< fr. thermite].