, terorizez, vb. I. Tranz. A inspira cuiva groază prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare; a face să trăiască într-o continuă stare de frică, de groază; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. – Din fr. terroriser.
vb., ind. prez. 1 sg. terorizéz, 3 sg. și pl. terorizeáză
vb. I. tr. A ține (pe cineva) sub teroare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. [< fr. terroriser].
vb. tr. a ține sub teroare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. (< fr. terroriser)