teuge, s.f. Construcție situată deasupra punții superioare la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, mai rar, locuințe pentru echipaj. – Din fr. teugue.
teuge, s.f. Construcție situată deasupra punții superioare la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, mai rar, locuințe pentru echipaj. – Din fr. teugue.
f. mar. Construcție la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, încăperi de locuit pentru echipaj. [Sil. te-u-] /<fr. teugue
f. mar. Construcție la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, încăperi de locuit pentru echipaj. [Sil. te-u-] /<fr. teugue
s.f. Partea acoperită de la prora sau de la pupa unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, locuințe pentru echipaj. [< fr. teugue].
s.f. Partea acoperită de la prora sau de la pupa unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, locuințe pentru echipaj. [< fr. teugue].
s. f. (mar.) punte deasupra punții principale, la proră, care se întinde dintr-un bord în altul și în interiorul căreia sunt amenajate magazii și, uneori, locuințe pentru echipaj. (< fr. teugue)