, timorați, -te, adj. (Livr.) Stăpânit de frică sau de emoție; temător, intimidat, speriat. – Din fr. timoré, lat. timoratus.
rar Care manifestă lipsă de îndrăzneală; stăpânit de teamă sau de emoții; timid; sfios; jenat; rușinos. /<fr. timoré
adj. (Liv.) Înfricoșat; intimidat, speriat. [Cf. fr. timoré, lat. timoratus].