s.f. Acțiunea de a tiraniza și rezultatul ei. – V. tiraniza.
s. f., g.-d. art. tiranizării
s.f. Acțiunea de a tiraniza și rezultatul ei. [< tiraniza].
tiranizez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva în mod tiranic, a se purta ca un tiran (2); a asupri, a teroriza. ♦ Fig. A chinui, a obseda. – Din fr. tyranniser.
vb., ind. prez. 1 sg. tiranizéz, 3 sg. și pl. tiranizeáză
tranz. 1) (persoane) A trata cu cruzime (ca un tiran); a supune unor chinuri fizice și/sau morale. 2) fig. (despre gânduri, sentimente etc.) A urmări în permanență și în mod neplăcut; a chinui; a munci; a tortura. /<fr. tyranniser
vb. I. tr. A trata cu cruzime pe cineva, a asupri; a teroriza. ♦ (Fig.) A chinui, a obseda. [< fr. tyranniser].