, tiriachii adj. (Înv.) Amețit (de băutură sau de substanțe narcotice). [Pr.: -ri-a-] – Din tc. tiryaki.
adj. v. indispus, mahmur.
adj. m. (sil. -ri-a-), f. tiriachíe; pl. m. și f. tiriachíi
înv. Care se află în stare de buimăceală (din cauza băuturii); buimăcit. /<turc. tiryaki