titubanți, -te, adj. (Franțuzism) Bălăbănit2, nesigur, tremurător. – Din fr. titubant.
adj. (Franțuzism) Cu mers nesigur, care se împleticește pe picioare; bălăbănit, tremurător, nesigur. [< fr. titubant].
adj. cu mers nesigur, care se împleticește pe picioare; tremurător. (< fr. titubant)