s.n. Faptul de a tivi; tivire. – V. tivi.
tiviți, -te, adj. (Despre țesături, obiecte de îmbrăcăminte) Cu tiv cusut. – V. tivi.
adj. (pop.) refecat. (Fustă ~.)
s. tivire.
s. n.
adj. m., pl. tivíți; f. sg. tivítă, pl. tivíte