tonífic, vb. I. Tranz. (Livr.) A întări, a fortifica un țesut, un organ, un organism. – După fr. tonifier.
tranz. rar (organismul sau părți ale lui) A întări prin administrarea unui medicament tonic. /<fr. tonifier
vb. I. tr. (Med.) A întări, a fortifica (un țesut, un organism, un organ etc.). [P.i. tonífic. / cf. fr. tonifier].