totalizez, vb. I. Tranz. A socoti suma, totalul; a aduna. ♦ A întruni un număr de..., a însuma. – Din fr. totaliser.
vb., ind. prez. 1 sg. totalizéz, 3 sg. și pl. totalizeáză
tranz. 1) (elemente omogene) A supune operației de adunare; a suma; a aduna. 2) A conține în sine; a număra în total. 3) (afirmații, opinii, observații etc.) A supune unei priviri de ansamblu (trăgând concluzii). /<fr. totaliser
vb. I. tr. 1. A calcula suma totală a ceva, a face totalul, a aduna. ♦ A însuma. 2. A generaliza, a sintetiza. [< fr. totaliser].