trăsurici, s.f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică.
trăsurici, s.f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică.
s. f., g.-d. art. trăsurícii/trăsurélei; pl. trăsuríci/trăsuréle
s. f., g.-d. art. trăsurícii/trăsurélei; pl. trăsuríci/trăsuréle