tranchete, s.n. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă ori de chei sau care amortizează o asemenea lovire. – Din fr. tranchet.
s. n., pl. tranchéte
n. Bară de lemn care servește la amortizarea loviturii corpului unei nave de altă navă sau de chei în timpul acostării. /<fr. tranchet
s.m. Bucată de lemn care împiedică lovirea unei nave acostate de o altă navă sau de chei. [< fr. tranchet].
s. n. bucată de lemn care amortizează loviturile și frecările bordajului unei nave acostate de chei sau de o altă navă. (< fr. tranchet)