, transliterații, s.f. Transpunere, transcriere dintr-un alfabet în altul a unui text scris, redându-se literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie, fără a se ține seama de eventualele deosebiri de ordin fonetic dintre semnele celor două alfabete. – Din fr. translittération, lat. translitteratio.
s. f. (sil. -ți-e; mf. trans-), art. transliteráția (sil. -ți-a), g.-d. art. transliteráției; pl. transliteráții, art. transliteráțiile (sil. -ți-i-)
f. Trecere a unui text dintr-un alfabet în altul, redând literele prin echivalentele lor din alfabetul în care se transcrie. [G.-D. transliterației; Sil. -ți-e] /<fr. translittération
s.f. Transcriere a unui text dintr-un alfabet în alt alfabet, redând literele prin echivalentele lor, fără a se ține seama de valoarea fonetică a semnelor. [Gen. -iei. / cf. fr. translitération, lat. transliteratio].