transplanturi, s.n. (Med.) 1. Organ, parte dintr-un organ, țesut etc. care este transplantat printr-o intervenție chirurgicală. 2. Transplantare. – Din fr. transplant.
s. 1. v. transplantare. 2. (concr.) grefă, grefon. (~ul se grefează pacientului.)
s. n. (sil. mf. trans-), pl. transplánte/transplánturi
n. 1) med. Țesut sau organ luat dintr-un corp și mutat, pe cale chirurgicală, în altă parte a corpului sau grefat la un alt individ; grefă. 2) rar Plantare a unei plante în alt loc. [Sil. trans-plant; Pl. și transplante] /<engl., fr. transplant
s.n. (Med.) Țesut sau organ transplantat în altă parte a corpului sau în alt organism. [Pl. -te, -turi. / < engl., fr. transplant].
s. n. 1. transplantare (2). ♢ organ, țesut etc. transplantat în altă parte a corpului sau în alt organism. 2. trecere dintr-un domeniu în altul. ♢ (fig.) transfer. (< fr. transplant)