traversiere, s.f. Lanț folosit pentru a ridica ancorele care nu intră în mare. [Pr.: -si-e-] – Din fr. traversière.
s. f. (sil. -si-e-), g.-d. art. traversiérei; pl. traversiére
s.f. (Mar.) Lanț folosit pentru a ridica ancorele care nu intră în mare. [Pron. -si-e-. / < fr. traversier].
adj. m., pl. traversiéri; f. sg. traversiéră, pl. traversiére
adj. (Liv.) Care servește pentru traversat. ♢ Curent traversier = curent perpendicular pe intrarea unui port sau a unui canal. [Pron. -si-er. / < fr. traversier].