vb.I v. treiera.
triere, s.f. (În Grecia antică) Triremă. [Pr.: tri-e-] – Din fr. trière.
s. v. triremă.
s. f. (sil. tri-e-), g.-d. art. triérei; pl. triére
f. (la grecii antici) Corabie de război prevăzută cu trei rânduri de vâsle suprapuse; triremă. /<fr. triere
s.f. Navă de război grecească cu trei rânduri de vâsle suprapuse; triremă. [Pron. tri-e-. / < fr. trière, gr. trieres].
s. f. (ant.) navă de război cu trei rânduri de rame suprapuse, la fenicieni și greci. (< fr. trière)