s. f., pl. trisectoáre
s. f., pl. trisectoáre
s.f. Fiecare dintre cele două drepte care împart un unghi în trei părți egale. [După fr. trisectrice].
s.f. Fiecare dintre cele două drepte care împart un unghi în trei părți egale. [După fr. trisectrice].
adj. m., pl. trisectóri; f. sg. și pl. trisectoáre
I. adj. care realizează o trisecțiune. II. s. f. fiecare dintre cele două semidrepte care împart un unghi în trei părți egale. (< fr. trisecteur)