trolee, s.n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr.) Troleibuz. – Din fr. trolley.
n. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică, pentru realizarea contactului alunecător cu conducta aeriană. /<fr., engl. trolley
s.n. – 1. Dispozitiv, cablu pentru luarea energiei electrice de la conductă aeriană; troleibuz. – 2. (Arg.) Penis. Fr. (engl.) trolley.
s.n. Priză de curent pentru alimentarea motorului unui vehicul cu tracțiune electrică. [Pl. -ee, -euri. / < engl., fr. trolley].