truveri, s.m. Poet-cântăreț francez din evul mediu, în nordul Franței. – Din fr. trouvère.
s. m., pl. truvéri
s.m. (Lit.) Nume dat în evul mediu poeților care scriau și cântau, în limba franceză din nordul Franței, poezii epice, istorioare etc. [< fr. trouvère, cf. v.fr. trovere – cel care găsește].
s. m. nume dat poeților-cântăreți medievali din nordul Franței, care cultivau o poezie erotică rafinată și o artă savantă a compoziției muzicale. (< fr. trouvère)