definiția tunsul definiție dex

expr. (deț.) a fi tuns la chelie / la zero.

s.n. Faptul de a (se) tunde; tunsoare. – V. tunde.

tunși, -se, adj. (Despre păr, barbă, mustață, lână, iarbă etc.) Tăiat, scurtat, retezat; (despre oameni sau unele animale) cu părul, barba, mustața, lâna tăiate, scurtate, retezate. ♦ (Despre arbuști și arbori) Cu crengile retezate (simetric). – V. tunde.

tunși, -se, adj. (Despre păr, barbă, mustață, lână, iarbă etc.) Tăiat, scurtat, retezat; (despre oameni sau unele animale) cu părul, barba, mustața, lâna tăiate, scurtate, retezate. ♦ (Despre arbuști și arbori) Cu crengile retezate (simetric). – V. tunde.

s.n. Faptul de a (se) tunde; tunsoare. – V. tunde.

s. v. tundere.

s. v. retezare, retezat.

adj. retezat, scurtat, tăiat. (Păr~; iarbă ~.)

adj. retezat, scurtat, tăiat. (Păr~; iarbă ~.)

s. v. tundere.

s. v. retezare, retezat.

s. n., pl. túnsuri

s. n., pl. túnsuri

(despre păr, barbă, musteață) Care este retezat, scurtat. /v. a tunde

(despre păr, barbă, musteață) Care este retezat, scurtat. /v. a tunde